Arta cuvântului

Mărgăritar în ceaşcă albastră

de FĂNUŞ NEAGU

Lîngă poarta casei mele a spart floare inspirată ploaia de aur. In butucul de iederă sprijinind peretele gros ţipă înnoirea, la fereastră glicina se pregăteşte să-mi inunde masa de lucru c-un val de lumină liliachie. Pînă mai ieri credeam că primăvara e presimţirea a ceva minunat şi care n-o să se mai întîmple niciodată. Între Sudul cunoscînd aurul pur şi Nordul aşteptînd inconsistenţa lui fructiferă, noi sîntem mesteacănul din locul de popas, cutreierat nu de realitatea aurului, ci de văpaia care-l precede, îl simte venind şi-l pierde fără să dispere. Acum ştiu că primăvara e aproape, fiindcă văd cum lumina fiecărei clipe ia forma unui ochi de zeu vesel. Poarta de ruină a iernii, ajurată cu timp dispreţuitor, s-a schimbat peste noapte într-o ogivă de nuiele împletite, pe care o pasăre necunoscută, sosită din aşteptări neîntemeiat prelungite, ne descifrează iubirea şi o vinde, în graiul ei fraged, Luceafărului de seară. Cheia fericirii, acum, stă în intensitatea sentimentului de împlinire şi nu în durata lui. Iubesc vîntul care străbate aceste nopţi, fiindcă-l simt plin de roua căzînd din vîslă, ţipătul şi iarba cocorilor. Strania lor sete de Nord, fir de mărgăritar într-o ceaşcă albastră, îmi reaşează în suflet aromele tinereţii. Tot ce-mi doresc acum e să mă colinde neadormitul păcat de argint al lunii aprilie, repetat de sute şi mii de nopţi. Gîndurile îmi sînt mari şi pline de melancolie şi de venin dulce, ca ale viespii ce-a pătruns în raiul unei pere tămîioase.   

(Din volumul "Întîmplări aiurea şi călătorii oranj" - Editura SPORT-TURISM 1987)

O lume intr-o fotografie

Va prezint o tanara pasionata de arta fotografica care si-a cultivat pasiunea cu mult talent si seriozitate. Este vorba de Liliana Mihailovici, o frumoasa si ambitioasa romanca pentru care lumea nu mai este un vis, a devenit o realitate. Liliana traieste in Germania (Bonn) unde si-a intemeiat o frumoasa familie si unde se ocupa de afaceri. Calatoreste mult si astfel are ocazia sa imortalizeze toate frumusetile lumii. Aceasta dragoste a ei este transpusa pe un portal foarte bine realizat, unde puteti vedea tot ce a surprins Liliana cu camera foto. 

http://www.trekearth.com/members/lilimih33/

http://www.treklens.com/members/lilimih33/photos/

Galerie de primavara

Suflet hoinar

CINE

de MARIN SORESCU

Sa cercetam bine
Cine se ascunde sub noi
Sa fim foarte atenti
Pe cine numim
EU.
Ca nu mai poti
Avea incredere oarba
In nimeni.
Sa fim atenti, mai ales,
Pe cine numim
EU.

Indesati cu genunchiul
Sub niste masti,
Atat de conventionale,
Rasul, plansul, iubirea,
Ne caznim, stangaci,
Sa fim familiari cu noi

Poate chiar reusim
In unele momente,
Dar ne speriem grozav
Cand ne auzim glasul.

Intamplari banale

Metroul idiotilor

 de CATALINA

Stii, la vara vreau sa fac o chestie. Îmi cumpar doua scaune pliante, de pescar, apoi îmi voi invita toti prietenii în parc, pe rând, ca sa stam pe scaunele. Ba nu! Înainte merg la cofetarie si cumpar câte o prajitura cu frisca. Si vom sta acolo, pe iarba, pe scaunelele de pescar, la umbra, vom mânca prajiturile cu frisca si îi voi întreba: "Tu ce faci? Ce mai faci? Esti multumit de viata ta?"... Sau îi rog sa-mi spuna povestea vietii lor. Vreau sa fie ca un ritual, sa stie toti prietenii mei de "momentul prajitura", sa fie un fel de chestie de-a mea. E frumos de facut si la batrânete, stii? Când tot ce ti-a ramas de facut pe pamânt este sa te uiti în urma si sa vezi cum ai trait, iar când nu faci asta, sa joci whist sau sa hranesti porumbeii. Tu vei fi un batrânel nesuferit, sa stii. O sa ai un nepotel timid, miop, care o sa stea toata ziua si o sa-ti asculte povestile din tinerete, cum te hotarai seara sa pleci în alt oras apoi îti luai rucsacul la spinare, sau cum luai orice lucru firesc si te întrebai cum ar fi sa fie invers. Si când vei ajunge la povestile despre vise ce nu ti s-au împlinit, te vei opri si-l vei ruga sa-ti puna un ceai cu o lingurita de esenta de rom în el...

Ma simt atât de bine! De acum înainte, ma voi trezi numai la ora 8 dimineata, uite ce perfect a început ziua. Hei, pe omul ala îl cunosc. Uite, cel care se tine de bara, seamana cu Jay Leno. ...Nu-i asa? Mi-e atât de cunoscuta fata lui! ..Zâmbeste? A vazut ca ma uit la el? Nu stiu, nu stiu de unde îl stiu. Dar cred ca a fost un barbat frumos la viata lui. Stii, voi barbatii îmbatrâniti mai frumos decât noi. Nu, nu e de la toate cacaturile cu care ne dam pe fata. Avem tenul mai fin, care se rideaza mai usor. Si se rideaza mai usor pentru ca avem mai multe griji. ....Oamenii sunt mai frumosi azi în metrou, vezi? Da, azi suntem noi aia urâtii. Avem fete de idioti...ce suntem. Lasa, noi suntem nepamânteni. Eu am un haz nepamântean, si tu esti nepamântean cu totul. Hmm... Tu zici ca suntem de-a dreptul idioti? Ha, se poate si asta...

Stiu! E proful meu de religie din liceu!! Daaaa! Ce misto, ultima oara când l-am vazut eram tot la metrou si avea o plasa de portocale, mi-a dat una si m-am simtit aiurea, pentru ca putea sa-mi cumpere si mama, dar apoi mi-am amintit ca e prof de religie si mi s-a parut ok. Eram destul de micuta, da... Stii, e prima oara când îmi pare rau ca trebuie sa coborâm. Astazi m-as plimba toata ziua prin orasul meu iubit. ....De ce s-a întors toata lumea spre mine? Cred ca vroiau sa-mi vada fata, sau sa vada daca ma târasc. Hi hi hi.... Aici trebuie sa coborâm. Cu peronul pe partea stânga....